sângele pompa prin conducte îmi
așezam palma peste inima ta și așteptam
ceva să se petreacă instantaneu
asta pentru că ni se zicea
„oameni de suflet”
și noi căutam alte sufletele învechite
dar mirosea a multă așteptare din
care țâșneau tălpile tale și
ne luăm în mână pasul cu
degetele răsfirate aprindeam mările
așezându-ne pleoapele în rânduri
privind cerul
cum se despică
duminică, 31 iulie 2016
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu