anti-sistem autist

mă întorc uşor frapat îndăratul umbrelor mele sân
gerii
mă cheltui şi mă risipesc ceilalţi
fac predicţii despre copacul albastru care
a fost cândva nuc şi
spun că va închide sigur ochiul meu
înlăuntrul scoarţei striate
lumi 
ficţiune
ghizi cu ceafa groasă
fardaţi discret cu monoclu
cu barbişon trag în linii subţiri
cravata violacee şi costumele croite
dintr-un alt drum îmi vor întoarce pasul
personalizat
pe aici învăţăcelule
la ce îţi mai folosesc ţie ochii
înlăuntrul scoarţei celebre mă simt
aproape singur
mă simt aproape imun aici
nu mai am nici cuvinte obscure de scrijelit pe ramuri
nici medicamente interzise nocive cancerigene
nici un dumnezeu întârziat nu imi va cere dovezi de impietate aici
pot trăi intens la foc automat evenimentele din ultima vreme
în care s-au sinucis câini comunitari cerându-şi dreptul la turbare
aud cum respiră prin rădăcini copii autişti asfixiaţi de igrasii
programe multilateral dezvoltate masuri de austeritate
directive un alt domn cu faţă de retard le
va zămbi tâmp îngăduitor răscolind cu mâinile putrede arginţii
mă va îndemna zorindu-mi decăderea
pe aici învăţăcelule
treci uşor în burta oamenilor de zăpadă
o să fie cald
târziu foarte târziu(se făcuse noaptea de-a binelea) mi-am dat seama că
bunica mea era de fapt şi de drept mama uniunii europene şi
m-am întors uşor frapat dar
nu e cazul
fenomenul e real
trebuie doar să-mi dau jos mănuşile albe
pălăriile roşii
pelerina neagră pantofii camaşa cu manşete tighelite
ciorapii chiloţii achiziţionaţi recent de la
second hand
e un fenomen superireal
igrasie pornografie duşmănie sărăcie şi
undeva cândva un altcineva la fel de bun partiot-
semnul de pe cer arătat tuturor românilor nemulţumiţi-
îşi va croi lejer din copacul albastru o
limbă imensă din autenticul lemn