ASTA SIMT !

.Undeva mă joc cu moartea

Moartea se joacă cu viața.

Şi......nici nu trăiesc şi nu mor.

Între două disperări
necuprinse şi.......
încătușate în mine
între o iubire păstrată mocnit

singura mea iubire:

care mă ceartă

mă alungă, mă cheamă 

mă ceartă şi suspină:

acolo,acolo :da!
ceruri făcute de oameni
ca să acopere cerul
șanse zidite de oameni ca să nu aibe destin
între dăinuiri surpate ca să fie risipită
toată veșnicia.
ca un vas cu apă vărsat
într-o omenire fără umanitate văd o spărtură
simt mirosul Edenului sălbatic
şi focul cu miros de omenie,
sinceră aduce fumul vechi de prietenie
Poate mă voi hrănii cu dragoste
fără aditivi artificiali
Poate voi bea încredere
căci mi-e sete de credința străveche fără surogat
Viața se uită uimită.............că am găsit drumul spre Eden
atât de mult aş vrea să trăiesc!
Moartea glumind.îi piere râsul .
Vede, că văd.Pricepe că am găsit .........
Şi atât de mult aş vrea să mor!
Nici nu trăiesc,nimic mort nu sunt.

Acum când am găsit Edenul,  bărbatul şi femeia

şi la naiba că istoria este crudă !