post*urmă

și  ne vom și stinge
călătorul meu ne)gând
uitat în trist acord sinistru
astupat,
chiar noaptea mă va țese
din înfrângeri/cu lacrimi vii
de neuitat.

cu mâinile-i prea aspre,
cu palma ei de înspinat,
obrazul ros îmi va cuprinde
sădindu-mă/om/gând
-tăcere de strigat-

și ne vom stinge
ochiul meu de foc,
uitat în vatră
să mă ardă,
strângându-ne
văpaie-om și foc-
voi lumina
-lumină stinsă-
la un loc sau
vâlvătaie.