cu ochi de pisica bolnavă
mă privesc
desprinzându-mă
din umbră
colegii mei
îmi vânează căderile
suntem ,,care pe care,,
imitând sunetele nopții
la câte un pian cu clape ruginite
( punem copiilor câte un curcubeu)
în buzunar
profa de chimie
își roade unghiile îngelate
aruncă un deget foarte sus așa
din încarnat spre descărnat
cu privirea ei furibundă bine fixată
suntem desprinși
din aceeași așteptare
și totuși sfârșitul pândei
încă n-a venit
ghearele mele
se înfruptă
din gheară de pisică
eterna scară îmi toarce
degete din sârmă
femeia însemnează
pe asfalt: tristețe
alăptându-și pruncii
tresare geometric
i-așa o iluzie simplă
de-o clipă
a cheilor răsucite
și peste flori
nemuritoare
cad gloanțe de argint
luni, 26 mai 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu